Mi-a scris europarlamentarul Sebastian Bodu. Îi scriu şi eu înapoi

 

Zilele trecute dezbăteam aici problema olandeză: ştiţi povestea aceea cu boicotul românilor împotriva produselor provenite din Olanda, în semn de protest pentru lansarea unui website extremist al unui partid la fel de extremist de acolo.

Nu mare mi-a fost mirarea să găsesc ieri printre comentarii unul venit tocmai de la Brussels şi tocmai de la cel care a relansat ideea acestui boicot: domnul eurodeputat Sebastian Bodu sau mă rog o persoană care şi-a asumat identitatea acestuia(fie din staff-ul său, fie de aiurea). Şi această persoană mi-a dat replica, cum s-ar zice. O regăsiţi mai jos.

Iniţial am vrut să-i răspund în secţiunea de comentarii, după care am zis că un eurodeputat (chiar dacă se va dovedi unul fictiv) merită totuşi mai mult. Aşa căm am hotărât să scriu un articol întreg. Acesta pe care tocmai îl citiţi.

Iată comentariul.

“Stimate domn, doar cateva precizare fac. Nu legate de boicot, ca nu ai sa pricepi pt ca e mai interesant sa fii Gică Contra:

1. Dacă totuși crezi ca ministrul lor de externe e mai credibil decât ai noștri in problema Schengen, vezi poziția Comisiei Europene si a Parlamentului European, care spun ca noi nu ca olandezii. Sau or fi si astia tot niște corupți nenorociti
2. Amenademntul cu pricina era al meu si nu a lui Severin, dovada e nu numai faptul ca fusese depus de mine si de alții cu doua luni înainte sa apară Severin cu el, ci si faptul ca a fost ulterior votat si aprobat. Severin e urmărit penal in RO si anchetat de OLAF la Bruxelles, eu nu. El a fost dat afara din Grupul socialist, eu am fost de curând reales vicepreședinte al Comisiei Juridice. Sau or fi si acolo toți niște corupți nenorociti…“

Şi acum replica mea.

Stimate domnule Bodu,

Mă declar surprins că o postare atât de neimportantă a ajuns să fie citită tocmai de către un europarlamentar. Vă mulţumesc pe această cale pentru timpul acordat – în primul rând lecturii şi în al doilea rând trimiterii unui comentariu – mai ales că ştiu că acest timp este unul pe cât de preţios, pe atât de limitat.

Aş putea spune că la prima lectură m-a iritat puţin tonul dvs superior, precum şi prejudecata că nu aş putea pricepe cum stă treaba cu boicotul. Pentru un “reprezentant” al poporului un asemenea timbru vocal nu dă bine. Denotă infailibilitate şi autosuficienţă.

La a doua lectură, am zis totuşi că acesta este tonul cel mai potrivit. Mai ales că trăim într-o lume rea, plină de Gică Contra şi de ignoranţi care nu înţeleg binele pe care guvernanţii şi parlamentarii – inclusiv cei din Bruxelles – vor să ni-l facă. 

Am ajuns chiar să vă dau dreptate. Trăim într-o lume plină de corupţi nenorociţi. Şi la Bucureşti şi la Bruxelles şi la Haga. Peste tot în Europa şi în lume. Şi asta dintr-un simplu motiv: aşa e lumea şi aşa e firesc să fie. Îngerii trăiesc în altă parte. Terra este locuită de oameni… Binele vine de foarte departe, iar răul e întotdeauna aproape, la îndemână, cum spune un proverb sud-american.

Acum, legat de cele două precizări ale dvs.

1. Chiar dacă şi la Haga sunt nişte miniştri nenorociţi, personal le-aş da crezare mai mare acestora decât nenorociţilor de la Bucureşti. Trăind câte puţin şi într-un loc şi în altul, experienţa mea personală nemijlocită, mă determină să îmi susţin acest punct de vedere. Dacă oricum toţi sunt o apă şi-un pământ, atunci prefer canalul olandez, decât câmpia dâmboviţeană.

2. În ceea ce priveşte cazul Severin. Nu ştiu şi nici nu mă interesează cine e vinovat şi de ce e vinovat. Şi nu am nicio aşteptare să vă explicaţi dvs nici pentru ceea ce aţi făcut şi nici pentru ceea ce nu aţi făcut. Eu nu vă judec, la fel cum nici nu vă votez. Ştiu doar un singur lucru: pentru un europarlamentar asocierea într-un asemenea scandal nu face bine. Măcar la imagine. Când numele tău este pomenit în acelaşi loc cu numele unui şpăgar (nedovedit încă, e drept), parcă nu te mai poţi simţi la fel de confortabil. Sau cel puţin nu ar trebui să te simţi bine, dacă ştii că tu eşti altfel. Or pentru asta m-aş fi aşteptat (dacă tot veni vorba despre aşteptări) la o reacţie mult mai dură a tuturor europarlamentarilor vizavi de ceea s-a întâmplat atunci. Am auzit doar ici colo câteva voci şi acelea firave, aşa că la final senzaţia a fost că se încearcă a se pune batista pe ţambal şi să se rezolve lucrurile intern, ca între colegi.

Apropo de asta ar mai fi şi o altă chestie: regulile şi procedurile acestea foarte complexe de la Brussels, după părerea mea, dăunează grav democraţiei; în sensul suprareprezentării anumitor interese (mai mult sau mai puţin legitime) mai puternice în defavoarea altora (mai mult sau mai puţin legitime) dar mai firave. Lobby-ul în general dăunează democraţiei, chiar dacă aici ştiu că mă situez împotriva curentului majoritar care susţine exact contrariul. Poate nu ar strica o revizuire şi o simplicare a regulilor la nivelul Parlamentului European; aţi mai salva ceva din imaginea destul de şifonată pe care şi aşa o are instituţia. Vă spun toate acesta din perspectiva omului de rând care nu are un master în afaceri europene ca să înţeleagă mecanismul deciziei europene.

Mă bucur că am putut comunica şi am putut avea acest schimb de replici şi, până la urmă, de idei. Nu putem fi de accord asupra tuturor lucrurilor, dar tocmai recunoaşterea acestui fapt, mi se pare cel mai important într-un act de comunicare. Aşadar, vă rămân profund recunoscător.

PS. Felicitări pentru promovarea din Comisia juridică şi transmiteţi-i, vă rog, domnului Severin când vă întâlniţi cu el pe la şedinţe multă sănătate şi răbdare.Până la urmă lucrurile se vor rezolva şi pentru dânsul.

PS1. Sper totuşi să-i fi scris domnului Bodu (asta şi pentru ego-ul meu) şi să nu-mi fi pierdut timpul dând replica la vreun postac pedelist plătit la normă.