Back in biznis

După o vară incendiară, plină de evenimente (nunţi, botezuri şi alte nenorociri inevitabile în viaţa omului), odată cu sosirea toamnei, mă întorc şi eu la blogăreală. Am tras un design nou şi o culoare pe măsură, iar articolele se anunţă de mare senzaţie; ca de fiecare dată, ar putea spune cititorii înrăiţi. Ele vor conţine 30% mai puţin zahăr şi dulcegării, dar vor avea cu 45% mai multe calorii: idei şi conţinut quality🙂.

Aşadar, keep calm and read my blog. Thank you!

Relativitatea distanţei

Că totul este relativ în lumea asta pare un loc comun. Doar când este vorba despre distanţa dintre doi oameni, relativitatea capătă consistenţă; aproape paradoxală.

Suntem atât de aproape unul de celălalt – stăm la aceeaşi masă, de exemplu – şi, în acelaşi timp, atât de departe… Parcă am fi din lumi diferite.

În alte cazuri, suntem atât de departe unul de celălalt – ne despart sute sau chiar mii de kilometri – şi, cu toate acestea, ne simţim atât de aproape…

Melancolie post-concediu

 După ce te întorci de la mare, o senzaţie chiar mai plăcută decât cea ‘de a fi în concediu’ este melancolia ‘post-concediu: orele şi zilele în care te gândeşti la oamenii pe care i-ai cunoscut, locurile pe care le-ai vizitat, întâmplările (adevărate „aventuri”) la care ai luat parte; dorul de mare. Împreună, toate aceste amintiri şi trăiri îţi crează o stare de bine şi de confort de-a dreptul reconfortant😉 …. pentru suflet şi trup.

 Vorba lui Moby: feeling so good! Păcat că durează atât de puţin, iar vacanţa de vară de anul viitor este atât de departe…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fericită sau (doar) liberă?

Întrerupem seria muzicilor cu şi despre femei (recuperăm de mâine încolo) pentru a vă adresa o întrebare – duminicală, inspirată după o melodie – legată tot de femei, că vorba cântecului: nici cu ele, nici fără ele…

Aşadar, the question is: fericită sau (doar) liberă?

Sunt cele două aspiraţii compatibile? Poţi fi fericită şi liberă în acelaşi timp? Şi în ce condiţii? Cu ce preţ? Şi, eventual, cu cine?🙂