Lobby-ul, scandalul şi concluzia

Ce am înţeles eu după dezvăluirile din Sunday Times privind „practicile” de lobby din Parlamentul European:

– nu e scandal de corupţie în care să nu fie implicat şi o parte română; asta ca să ne aducem aminte, dacă am uitat cumva, care ne este „locul” în UE;

– lobby-ul în varianta europeană = trafic de influenţă = corupţie = demisie = puşcărie?

– la ei se fac excluderi şi se demisionează; la noi se practică autosuspendarea

– pe cheiurile Dâmboviţei, explicaţiile şi scuzele sunt mai uşor de dat, decât o demisie;

– ori eşti parlamentar, ori eşti consultant;

– concluzia: şi nu ne duce pe noi în inspită şi ne mântuieşte de cel Rău!

Anunțuri

Modelul belgian

„Belgium hits world record for lack of government”

Belgium on Thursday (17 February) marked 249 days of political deadlock, the current world record for a state to agree a new government. „No deal appears likely to emerge anytime soon in the country which hosts the EU institutions, despite protests ranging from marches to no-sex boycotts” (ştire EUObserver).

„Evenimentul” a fost sărbătorit cu ironie printr-o „revoluţie a cartofilor prăjiţi” (celebrii frites) în întreaga ţară. Belgia brevetează astfel un nou model de guvernare: cel fără Guvern sau aproape fără Guvern; doar cu unul provizoriu! Şi uite că ţara tot mai există, nu a dispărut de pe hartă, iar statul-social funcţionează.

La modul cum se guvernează în România, poate ar trebui să adoptăm şi noi modelul belgian, ba chiar mai mult să-l dezvoltăm: să rămânem un an fără Guvern, nici măcar unul provizoriu să nu existe. Ce ni s-ar putea întâmpla? Ar putea fi mai rău decât acum? Oare ar ieşi lumea pe străzi şi la noi să ceară politicienilor să se înţeleagă şi să formeze guvernul?

PS: singurul impediment pentru implementarea acestui nou model de guvernare pe meleagurile mioritice este că noi nu suntem belgieni…

Carburanţii şi iluziile europene

Începând de astăzi, şoferii supăraţi anunţă proteste „spontane” împotriva companiilor petroliere şi împotriva preţurilor astronomice la care au ajuns carburanţii în ţara noastră. Nu-mi propun să-mi dau cu părerea despre această iniţiativă „populară”, în schimb pornind de la preţul benzinei m-aş referi preţ de o postare la obiectivele Uniunii Europene şi funcţionarea pieţei unice.

Câteva statistici:

– la data de 3 ianuarie 2011, preţul (fără taxe) la benzina Euro-super 95 în Romania era de 0,58 euro/litru, iar la motorină de 0,63 euro/litru.  Media în Uniunea Europeană era de 0,59 euro/litru la benzină şi 0,64 euro/litru la motorină (la acea dată, cele mai mici preţuri atât la benzină cât şi motorină erau în Irlanda, respectiv 0,53 euro/litru şi 0,57 euro/litru).

– cu taxe incluse, în Romania, benzina Euro-super 95 costă 1,17 euro/litru, iar motorina 1,15 euro/litru. Media în UE se situa la 1,42 euro/litru la benzină şi 1,28 euro/litru la motorină.
(cele mai mici preţuri le găsim în Bulgaria, unde litrul de benzină costă 1,12 euro, iar cel de motorină costa 1,10 euro).

Click aici pentru a afla preţurile carburanţilor în statele Uniunii Europene.

 

O declaraţie

Ideea că suntem probabil a doua ţară ca sărăcie din UE şi din cauza asta trebuie să avem preţuri mai mici la carburanţi este total eronată economic„, ne spune Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei. Oficialul român ne linişteşte însă: „Obiectivul declarat al Comisiei Europene este ca preţul la carburanţi fără taxe să fie acelaşi în UE„.

Un comentariu

Tocmai aici cred că este şi problema: Comisia şi Uniunea Europeană şi-au propus să aducă doar preţurile la acelaşi nivel, nu şi salariile din statele membre.

Ori nu preţurile ar fi problema românilor. Marea noastră durere sunt veniturile obţinute din muncă cinstită. Pentru că dacă la preţuri ne aliniem deja cerinţelor pieţei unice, la venituri (şi putere de cumpărare) ne situăm cu mult sub media europeană.

Pe scurt, avem preţuri ca în Germania, iar salarii ca în România.

Până când românul mediu îşi va putea cumpăra din salariul său doar 400 de litri de benzină, iar britanicul îşi va permite 4.000 de litri, piaţa unică europeană va rămâne o mare păcăleală. Părerea mea! Dacă nu se nivelează şi veniturile cumpărătorilor (nu doar preţurile), aşa-zisa piaţă unică va funcţiona defectuos, iar Uniunea Europeană va rămâne doar un supermarket unde se vând (mari) iluzii pentru cei sărăci.

În loc de concluzii

Nu vreau să fiu înţeles greşit: cred în proiectul UE şi mai cred că este unul benefic pentru ţara noastră. Uniunea ne poate ajuta să ne dezvoltăm şi ne modernizăm într-un ritm accelerat. Nu avem noi o viteză foarte mare în implementarea schimbărilor (bune), dar cred că fără presiunea UE, lucrurile s-ar mişca şi mai lent.

Pot să admit şi faptul că UE ne dă, dar nu ne bagă în sac. Până la urmă, responsabili pentru salariile şi nivelul de trai din România nu sunt nemţii sau englezii. Pentru asta trebuie să ne uităm ce face Guvernul României şi cum muncesc cetăţenii patriei. Abia când fiecare dintre noi ne vom face treaba la modul serios şi responsabil şi când vom înceta să ne mai furăm căciula, abia pe urmă putem avea aşteptări şi de la UE.

Vorba lui Băsescu: să trăiţi bine!

PS: Găsiţi aici taxele incluse în preţul benzinei

PS: Cât priveşte boicotul împotriva benzinăriilor, citiţi aici cam cât ar pierde companiile petroliere dacă n-ar mai alimenta nimeni maşina (măcar) o zi.

Despre Schengen şi alte dileme

Lucrurile s-au limpezit. „În aderarea la Schengen, bătălia pe care o avem de dat se referă la cât timp vom fi amânaţi, nu dacă vom fi amânaţi...” (Leonard Orban)

Gura expertului adevăr grăieşte. Interviul integral pe Hotnews.

Şi apropo de Schengen, România a reuşit să aibă o contribuţie cel puţin „originală” la zestrea europeană: „am reuşit să politizăm un acord care, prin însăşi esenţa sa, a funcţionat pînă acum doar tehnic. Tocmai cînd sîntem pe cale să devenim ceea ce afirmă unul dintre „miturile“ noastre istorice clişeizate („am fost pavăza Europei“), Europa n-are încredere în felul nostru de a sta de strajă...” (Mircea Vasilescu – Dilema Veche)

Save the Planet…

The so-called Hopenhagen Summit is just about to end. So, this is the right time to talk about the future. Our future, but our future on planet Earth.

All around the world, everybody manifests deep concerns about the level of CO2 emissions, the climate change, or the future of our children, wild animals and Earth in general, plus other related issues. Sometimes people are just going crazy about it! And sometimes, there is a very little delimitation between “to be crazy” and “ to be ridiculous and stupid”; or at least, to be treated as stupid. I have two recent examples for you; there are probably much more out there in the wild.

Lunch time in the canteen of the European Parliament in Brussels; herds of hungry people, cueing for their meals. Right next to the steak bar, a flyer waiting to be picked up. “Climate change your diet!” it says stating that “if all Europeans replaced animal-based food with plant-based alternatives one day per week, that would be equivalent in terms of reducing CO2 emissions to 13.7 million cars being taken off the road”. Hmm… Nice calculation! And a nice green flyer in a strategic place. I have just found out that the “current production and consumption levels of animal-based food are putting the environment ad the planet’s natural resources under severe pressure”. This is really bad news, but I am just dying for a bloody beefsteak… And can you actually imagine life without a delicious French sausage from Ardennes, or the famous prosciutto di Parma? One more detail: the flyer was distributed by the ENSA: The European Natural Soyfoods Manufacturers! Aha! So replace meat with soya! This is the great deal! And of course just for the sake of saving the planet! We just don’t care about the profit margin of ENSA members… I am just curious what would be the reply of the European Natural Meatfoods Manufacturers, for example. How many millions of cars would be taken off the roads by reducing the soya consumption? Politics!

The second example comes from the European Voice, the prestigious and expensive pan-European weekly. On the fifth, a half-page full-color add (thousands of Euros/apparition): “Steel for Packaging. Protecting Today, Preserving Tomorrow” (background imagine: a nice kido playing with a magnet and some steel cans; not beer ones, stay relaxed). This is very instructive again. “Steel for packaging’s high recycling performance is saving 3.9 million tones of CO2 from being released into the atmosphere each year. This is equivalent to saving the annual CO2 emissions of 700.000 households”. No cars this time, but households. But still, a very nice comparison again. Equivalences are very trendy nowadays. Obviously. You can immediately transform everything in CO2 emissions. And, if you need some more cash and want to sell something very quickly just pack it into some climate-environment equivalence bla bla. Or steel! 🙂

But now, seriously: imagine the world with everything, all merchandises packed in steel! Great isn’t it? Have you seen lately a Sci-fi movie, you know, one of the scary, apocapitical ones about Earth in 2634? This is the image that comes to my mind thinking about steel packaging. Everything made of steel. Uh… so cold, so human. And what about plastic? I just remember how fashionable couples of years ago were the plastic bags given for free by supermarkets. And what is now? After we get stuck with them, now they are blamed for all the bad things that are happening to our environment.  And we even have to pay for them. Huge efforts are made to get rid of them. I hope steel will work out better. At least we can play with them and magnets like the kid in the commercial.

Conclusion. For me, it is clear by now. The only way we can save Planet Earth is to follow literally the suggestion made already years ago (but nobody was listening), maybe by some responsible green activists, maybe just by some visionaries. I don’t know; but it is pure wisdom:

 

And Yes We Can!

Un vot eşuat

Am vrut şi eu astăzi, ca tot românul-alegător conştiincios să îmi exercit dreptul democratic la vot şi să-l votez pe Băsescu şi reducerea numărului de parlamentari. Incapacitatea Ministerului de Externe de a organiza într-un mod decent procesul electoral, m-a pus însă în situaţia de a mă răzgândi.

Bravo însă miilor de români din Brussels, care pe ploaie, frig şi vânt au decis să aştepte şi câte 2-3 ore pentru a putea intra în secţia de votare de pe Rue Gabrielle. Recunosc, spiritul meu civic e mult mai puţin dezvoltat decât al lor. Merită, deci toată aprecierea. Într-un fel, poate, până la urmă, tot răul e înspre bine: nu am mai fost nevoit să ‘aleg’ între numeroasele rele ce ni s-au înşirat pe buletinul de vot.

Citesc în presa online, că nu doar aici în Belgia, lumea a trebuit să stea la cozi interminabile. În multe ţări unde există o comunitate românească numeroasă s-a întâmplat aceeaşi situaţie. Ruşinică să le fie celor din Externe şi celor care s-au ocupat de (slaba) organizare. Organizarea asta spune multe despre cum sunt trataţi românii din diasporă de către autorităţile de la Bucureşti. Mă refer la realitate, în practică  şi nu la discursurile oficiale. Oare când ne vom putea şi noi exprima votul în mod civilizat şi să nu fim obligaţi să stăm ca bovinele în stradă aşteptându-ne rândul? Ştiu. Cer poate prea mult: vot electornic sau prin corespondenţă…

Ne vedem în turul doi!