Te crezi deștept?

 

Răspunde corect la 3 din cele 8 întrebări şi ai trecut testul. 

1) Câţi ani a durat Războiul de 100 de ani?
2) În care ţară se fac Pălăriile de Panama?
3) Din ce animal se fabrică cat gut?
4) În ce lună sărbătoresc ruşii Revoluţia din Octombrie?
5) Din ce este facută peria din păr de cămilă?
6) După care animal au fost numite Insulele Canare?
7) Care a fost primul nume al Regelui George al VI-lea?
8) Ce culoare are cutia neagră a unui avion?

Răspunsurile le voi posta mâine. Până atunci, baftă!

 

UPDATE
1) 116 ani, între 1337 si 1453.
2) Ecuador
3) Din oaie și cal
4) Noiembrie
5) Par de veveriță
6) Numele Insulelor Canare provine din latină, Insularia Canaria: Insula câinilor.
7) Albert. Când a venit la tron, in 1936, i-a respectat dorința Reginei Victoria ca niciun viitor rege să nu mai fie numit Albert.
8) Portocalie

Cum rezolvi o problemă? Creezi alta!

Urmăresc cu interes ceea ce se întâmplă zilele acestea în jurul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) din Târgu Mureș. Și înțeleg că avem o problemă complexă: mandatul rectorului expiră în curând, astfel că e nevoie ca senatul universității să desemneze un ordonator de credite până la noi alegeri; numai că acest lucru nu se poate întâmpla pentru că senatul nu este legal constituit; pentru că Universitatea nu are o Cartă elaborată pe baza noii legi a educației; cartă care nu a putut fi elaborată pentru că profesorii români și maghiari de acolo nu se înțeleg de niciun fel. Ați înțeles? E încâlcită rău! 

Și atunci Guvernul României și Ministerul de resort s-au gândit să dea o mână de ajutor pentru a rezolva problema. Și ce au zis? Ah, nu vă înțelegeți voi acolo, nu-i nimic vă facem noi de aici de la București o facultate cu „programe în limba română, limba maghiară și limba engleză„. Ca să vă înțelegeți! Desigur, totul respectând litera și spiritul Legii Educaţiei Naţionale! 

Și ca să ne înţelegem și noi, așa cum spunea chiar ministrul ” această facultate nu rezolvă problema cartei „. Și nici problema neînțelegerilor dintre cadrele didactice din Târgu Mureș!

În interpretarea mea, din punct de vedere al politicilor publice și al procesului decizional, lucrurile stau cam așa: avem o problemă și ca să o rezolvăm nu facem altceva decât producem o alta! 

Chiar dacă nu rezolvă problema educațională, înființarea acestei facultăți „multiculturale” rezolvă totuși o altă problemă (politică): actuala coaliție de guvernare (PDL+UDMR) rămâne întreagă și continuă împreună! Ceea ce, trebuie să admitem este un lucru pozitiv: vom avea stabilitate politică și o guvernare responsabilă, nu vom arunca țara în haos!

PS.

Fragmentul din conferinţa de presă a ministrului educaţiei, în care el recunoaşte că pe vremuri a protestat împotriva unei situaţii similare de la Cluj Napoca, dar acum nu numai că nu protestează, ci din contră şi asta pentru că între timp a ieşit o lege nouă a educaţiei pe care el trebuie să o aplice, mi se pare savuros! Am şi salvat textul pentru analele istoriei!

Şi tu ai dreptate!

 

E scandal mare în țară pe tema înființării liniei maghiare de învățământ la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş. 

Situația, din punctul meu de vedere, este asemănătoare cu cea din bancul cu rabinul: vestit pentru înţelepciunea sa, acesta este pus în situaţia de a împărţi dreptatea între doi împricinaţi. Îl ascultă cu atenţie pe primul şi spune: „Ai dreptate”. Îl ascultă şi pe cel de-al doilea, iar răspunsul este identic: „Şi tu ai dreptate”. Aflat de faţă, Iţic îl întreabă, nedumerit, pe rabin: „Păi, cum vine asta, Rabi? Nu se poate să aibă amândoi dreptate!”. Iar rabinul cel înţelept îi răspunde: „Şi tu ai dreptate!”.

Și în cazul UMF Târgu Mureș fiecare parte interesată (stakeholder) are dreptate: 

– UDMR vrea aplicarea legii; că doar nu degeaba s-a introdus principiul multiculturalismului în Legea Educației!

– PDL vrea să rămână la guvernare, așa că dă tot ceea ce i se cere;

– Opoziția se revoltă înpotriva șantajului udemerist și a cedării pedeliste, că de aia e Opoziție să critice Puterea!

– studenții și universitarii de la UMF vor să-și păstreze autonomia și să decidă singuri fără intervenții externe;

– chiar și Ministerul Educației are dreptate atunci când nu știe ce să facă, dat fiind faptul că este prins în meghina unor interese antagonice:  pe de o parte cele ale mediului academic, pe de altă parte cele politice ale partidului.

Așadar, fiecare are bucățica sa de dreptate; ceea nu înseamnă însă că împreună vor ajunge la o soluție dreaptă! Tocmai de aceea, pentru a mai salva ceva din aparențe, astăzi la Palatul Victoria s-a decis adoptarea unei „soluții tehnice” (tehnic nu este egal cu drept)! Ca să fie foarte clar la toată lumea despre ce este vorba… sau din contră? Nici nu mai știu, dar nu asta contează; important este că și eu am dreptate! 

Tânărul cu școală și șomajul

Şomajul în această lume este focalizat în jurul tânărului cu şcoală, iar soluţia pentru această situaţie este adaptarea sistemului educaţional la cerinţele de pe piaţa muncii – Mihai Tănăsescu,  reprezentantul României la FMI.

Pe românește, ce iese de pe băncile școlii nu prea se ”potrivește” cu ceea ce ar fi nevoie pe piața muncii. În termeni capitaliști, cererea și oferta nu se întâlnesc! Ce trebuie noi să înțelegem de aici:

1. Nu toţi absolvenţii de liceu trebuie să fie şi studenţi. Toţi trebuie să se dezvolte profesional şi uman, dar trebuie să admitem că poţi fi un bun meseriaş şi să-ţi asiguri un nivel de trai decent pentru tine şi familia ta fără însă a avea și o diplomă de universitate. În ultimii ani s-a conturat o tendinţă nesănătoasă prin care toţi părinţii doreau să-şi vadă copiii cu studii superioare. De aici a pornit şi „cursa înarmărilor” cu tot felul de hârtii și diplome.

1.1. Sistemul educațional, în special învățământul universitar, se poate adapta cel mai bine la piața muncii prin închiderea ”fabricilor de diplome”;

Înainte de toate însă, educația trebuie să (re)devină un bun public și nu o afacere aducătoare de profit.

Nu orice început are şi firmă nouă la poartă

Ilustraţie* la postul anterior, cel despre „România, ţara începuturilor”.

Apropo de cum ştim să ducem lucrurile până la capăt şi să facem o treabă serioasă (şi completă): bani pentru termopane au avut, dar pentru o placă nouă la intrare nu au mai rămas. Bună o fi şi cea veche de acum 15 ani…

* imagine surprinsă pe data de 24 septembrie 2011

Despre rolul culturalizator al şcolii

Ce nu reuşeşte şcoala românească:

„Tinerii primesc în şcoală anumite cunoştinţe, reţin anumite date, exersează folosirea unor unelte, a unor procedee, dar nu capătă esenţialul: nevoia de a înţelege, curiozitatea de a afla, plăcerea de a asimila idei, bucuria de a face ceva cu propriile puteri intelectuale şi ambiţia de a se realiza ca personalităţi… Şcoala actuală nu reuşeşte să convertească activitatea sa într-un act de cultură…” (Solomon Marcu în Dilema Veche nr. 391)